Ce e praful saharian și de ce tot vine peste România ca să murdărească mașini și să alimenteze conspirații

Timp de câteva zile românii au vorbit despre praful saharian sau au fost enervați de el, că le-a murdărit mașinile. Unii au lăsat să se înțeleagă că e ceva mai mult la mijloc.

Unul dintre cei care au văzut în fenomenul meteo ceva mai mult decât e a fost și Costi Ioniță. „Ia uitați ce pică pe noi aici. Nu e teoria conspirației, deci vă rog frumos”, a spus el într-un clip publicat pe TikTok în timp ce-și filma mașina. „Asta inspirăm noi. Nu-i teoria conspirației. Nu-i, nu-i din avioane, nu. […] Strat de noroi. Se dă cu noroi.”

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Alții, mai puțin faimoși, au vorbit despre compoziția norului de praf saharian sau au scos magneții ca să verifice dacă se lipește, cum au văzut în diverse clipuri. N-au lipsit momentele de tipul „n-am mai văzut așa ceva” sau „cum «călătorește» praful doar noaptea” și chiar „de ce ocolește țări ca Serbia, Albania.”

Pentru toți acești români cu poftă de cunoaștere am adunat aici câteva informații care se vor dovedi utile într-o săptămână sau chiar o lună când un alt nor de praf saharian va „vizita” România. Nu e o excepție sau o noutate. Ce s-a întâmplat între 23 și 24 aprilie e că a și plouat. Așa au ajuns mașinile ca proaspăt scoase din Nămoloasa. Dacă era cald, bine, frumos, praful rămânea doar în câteva mii de poze și clipuri posibil „apocaliptice” ca cele din Grecia. 

Praful saharian ajunge în Europa, dar nu peste tot

Praful saharian va fi mai mult și mai des. O arată datele colectate și analizate de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS). O echipă spaniolă de cercetare a remarcat deja o creștere fără precedent a evenimentelor de praf saharian deasupra Mediteranei de Vest și a regiunilor euro-atlantice în perioada februarie – martie din 2020 până în 2022. 

Creșterea semnificativă în intensitate a fost observată mai ales în lunile de iarnă, când, în mod tradițional, activitatea prafului era cea mai scăzută. Studiul sugerează că temperaturile în creștere în Marea Mediterană și condițiile de secetă persistente din Maghreb sunt factori care contribuie la aceste evenimente excepționale de praf din timpul iernii.

În aprilie, pentru România, au fost 3 avertizări de praf saharian. Cea care a iscat atâtea discuții a fost pentru intervalul ora 9 23 aprilie – ora 13 24 aprilie. Cât despre ce țări erau afectate sau nu, Administrația Națională de Meteorologie, cu date Copernicus, a publicat mai multe hărți cu distribuția pe intervale orare. Chiar dacă norul de praf saharian a călătorit spre Europa, nu toate țările au fost afectate, iar unele au fost lovite mai rău (cum ziceam, Grecia).

Pentru episodul din 23–24 aprilie, praful a venit din regiunea de nord-est a Libiei spre Marea Mediterană și Peninsula Balcanică. Conf. dr. Lucian Sfîcă, specialist în Climatologie și Meteorologie, a explicat prin pagina de Facebook Meteo Moldova că stațiile meteorologice din Libia din aceeași regiune indicau condiții severe de furtună de praf și transport intens de praf de la sol. Viteze ale vântului de peste 40 km/h au făcut ca cerul să nici nu se vadă de la sol.

Compoziția prafului a fost în sine un subiect de conspirații. Ceea ce a dus la niște imagini generate cu AI cu avioane care „aruncă” nisip peste oameni. Au fost folosite ca suport vizual pentru postări din sfera asta. E important însă de reținut că ce ajunge în România, de exemplu, e praf, nu nisip. 

Mircea Fechet, ministrul Mediului, a transmis că pulberea a fost analizată. „Nu-i altceva decât un praf specific zonei de nord a Africii”, a spus el. Ministrul a adăugat că față de episoadele precedente, când praful a trecut peste România și prin plămânii noștri, acum a și plouat.

Chiar dacă e doar praf, asta nu înseamnă că nu poate fi periculos pentru anumite persoane, cum ar fi cele care au deja probleme respiratorii. Pe momente, poate irita ochi, nas, gât.

Sfîcă, pe pagina Meteo Moldova, a dat un pic mai mult context. În compoziția prafului saharian intră întâi ce-i în zona din care pleacă, uneori resturi din roci vechi de milioane de ani. „În plus, transportul fiind realizat de pe suprafețe foarte mari, e aproape imposibil de indicat roca mamă a fiecărui grăunte de praf. E foarte posibil ca astfel, pe o singură mașină murdărită de ploaia de miercuri, să fie amestecate particule foarte mici de praf «culese de vânt» de pe o suprafața de sute sau mii de kilometri pătrați.”

Cât despre posibilul „magnetism” al prafului, el a adăugat că poate fi explicat prin de vechimea pământurilor de origine. Și dacă era atât de periculos pe cât vor unii să te facă să crezi, atunci regiunea din care vine ar fi trebuit să fie pustiită, fără nicio urmă de populație. În schimb, e una cu o istorie bogată.

Centrul Copernicus a explicat într-o analiză a prafului deșertic că transportul acestor particule e dependent de doi factori: condițiile de vânt (furtuni) care ridică le ridică în aer și sedimente ușoare și uscate care pot fi ridicate. Zonele deșertice nu duc lipsă de cele din urmă, așa că trebuie să mai apară doar primele. Estimările sunt că, anual, din regiunea Sahara sunt eliberate între 60 și 200 de milioane de tone de praf.

Sunt diverse proiecții pentru ce s-ar putea întâmpla în următoarele decenii, de la reducerea frecvenței, dar creșterea în intensitate, până la diminuarea cantităților de praf „disponibil” pentru transport odată cu creșterea cantității de precipitații.

Deocamdată, fenomenul prafului saharian se întâmplă și se va mai întâmpla. Mașinile vor fi murdărite sau nu în funcție de ploaie, dar încă nu deversează nimeni tone de praf peste anumite țări.